Pentru asigurarea elementelor nutritive necesare vegetarii optime a plantelor ornamentale este nevoie ca ele sa fie din cand in cand fertilizate. Ingrasamintele folosite pot fi de natura organica (gunoiul de grajd, mranita, paie, composturi) si de natura anorganica (ingrasamintele chimice).
Mranita este un tip de ingrasamant organic care provine din compostare (1-2 ani) gunoiului de grajd in sistem gospodaresc sau industrial. Mranita are un aspect pamantos si grauntos si reprezinta 25 % din masa initiala a gunoiului de grajd. Pana la momentul utilizarii, mranita se pastrarea in gramezi acoperite cu un strat de pamant pentru a preveni uscarea, spalarea de catre ploi si pierderea de elemente nutritive. Greutatea medie a unui mc de mranita este intre 800 – 850 Kg. Mranita are un continut mai ridicat in N deaceea se poate aplica singura sau in amestec cu ingrasaminte chimice pe baza de P si K. Poate fi considerat ingrasamant natural dupa 6 – 8 ani de fermentare si este considerat un sol gras.
Mranita are un continut foarte ridicat de substante nutritive usor asimilabile de catre plante, pH alcalin, culoare neagra, este afanata si permeabila fapt pentru care se aplica si solurilor grele. Pentru a putea fi utilizata mranita trebuie dezinfectata pe cale termica sau chimica pentru a scapa de bagajul de germeni de boli, daunatori si seminte de buruieni.
Mranita este substratul ideal pentru plantele de apartament insa nu se foloseste in stare pura pentru ca poate provoca arderea radacinilor, se utilizata tot timpul in amestec cu pamant de telina si pamant de frunze.
Pamantul plantelor de apartament, din ghivece, jardiniere trebuie inlocuit o data la an la plantele tinere si la 2-3 ani la cele mature, pentru ca in timp substartul de cultura este saracit de continutul in elemente nutritive, iar plantele se dezvolta anevoios. Inlocuirea substratului din chivece se recomanda sa se efectueze primavara, in perioada de incepere a cresterii. Plantele isi reiau dezvoltarea dupa oprirea cauzata de schimbarea substartului din ghiveci si noile radacini vor coloniza repede substratul proaspat. Atentie insa, nu schimbati substartul din ghiveciul plantelor inflorite pentru ca ar avea un effect negativ asupra infloririi, provocand caderea florilor si a bobocilor. Radacinile plantei se taie doar in cazului in care ies prin gaurile de drenaj al ghiveciului si e greu sa le introduceti in noul recipient. Daca replantati o planta matura in acelasi ghiveci, i se pot scurta radacinile si i se indeparteaza radacinile patate, moi sau uscate.
In gardini mranita se utilizeaza mai ales la afanarea solurilor grele prin incorporaea in sol, de obicei toamna, concomitent cu efectuarea mobilizarii solului (sapat manual, arat, discuit). Astfel marnita se amesteca cu solul gradini, formand un amestec ideal pentru plantele decorative. Mranita se distribuie in asa fel incat sa nu se depaseasca 1-2 kg/mp. Efectul remanent al marnitei dureaza 2 – 3 ani. Utilizarea elementelor nutritive din mranita depinde si de fertilitatea solului. Astfel pe solurile sarace in humus, acide sau alcaline, mranita are efecte superioare, crescand mai mult coeficientii de valorificare a elementelor nutritive, comparativ cu solurile cu fertilitate ridicata.
